Judeţul Satu Mare, străbătut de vechiul râu
Someş şi locuit din timpuri imemoriabile de geto-daci, a fost leagănul culturii
şi civilizaţiei româneşti. Săpăturile arheologice din Ţara Oaşului, de la
Ardud, Medieşu-Aurit, Homorod şi Sanislău au scos la lumină relicve atestând
viaţa umană în această regiune începând din Paleolitic. Un punct de reper al
istoriei acestei regiuni este reprezentat de daci, care au trăit aici aproape
1000 ani creând o remarcabilă civilizaţie a cărui model, este aşezarea
Medieşu-Aurit unde se găsesc rămăşiţele a 13 cuptoare de olărit care au fost
scoase la lumină, reprezentând cel mai mare tezaur arheologic de acest fel din
ţară. La sfârşitul secolului al IX-lea şi începutul secolului al X-lea,
regiunea a făcut parte din Voievodatul lui Menumorut care a avut cetatea de
scaun la Satu-Mare (Castrum Zotmar), cucerită de unguri după lupte crâncene
care au durat trei zile, după cum menţionează Cronicarul Anomin în Gesta
Hungarorum. Situându-se la intersecţia unor importante drumuri comerciale şi
având bogate resurse naturale, atestat în scrierile istorice din anul 1181,
judeţul Satu-Mare, a avut o istorie tumultoasă. Cetăţile de la Satu Mare,
Ardud, Medieşu-Aurit, Carei, etc, ale căror ruine rezistă până astăzi şi
bisericile romane de la Acas (secolul al XIII-lea) şi bisericile gotice de la
Ardud, Eriu-Sancrai, Beltiug, ş.a., atestă continuitatea existenţială a
locuitorilor acestei zone.
Imagini Satu Mare
După bătălia de la Mohács (1526), judeţul Satu Mare
a fost revendicat atât de principii austrieci cât şi de principii
transilvăneni. În vara anului 1601 Mihai Viteazul şi-a stabilit tabăra la Moftin
pentru 20 de zile pregătindu-se pentru pentru bătălia de la Gurăslău, ultima sa
victorie. Peste mai bine de o sută de ani, în 1711, armata prinţului Francisc
Rakoczi al II-lea s-a predat trupelor austriece la Moftin. În 1657, cetatea şi
judeţul Satu Mare au fost cucerite de polonezi. Tratatul de pace poartă
semnătura colonelului Jan Sobieski, viitorul rege al Poloniei. Între 1660-1661
trupele otomane au devastat întreg ţinutul. Guvernarea habsburgică de după 1711
a adus o perioadă de stabilitate şi prosperitate în zonă.
Imagini Satu Mare
Coloniştii germani
ajung aici în secolul al XVIII- lea şi se stabilesc pe proprietatea Conţilor
Karoly de Carei. Cele două războaie mondiale şi Unirea Transilvaniei cu România
la 1 Decembrie 1918 sunt cele mai importante evenimente istorice ale judeţului
din secolul XX. Memorialul ridicat la Carei în 1964, o sculptură de Vida Geza,
este probabil cel mai elocvent simbol al istoriei secolului XX - războaie
devastatoare, calamităţi naturale, şi comunism, dar speranţele au reînviat după
evenimentele din Decembrie 1989.
Situare geografică
Imagini Satu Mare
Judeţul
Satu Mare este situat în nord-vestul României, în zona transfrontalieră cu
Ungaria şi Ucraina. Judeţul Satu Mare face parte din Regiunea de Nord Vest şi
de asemenea din Euroregiunea Carpatică. Puncte de trecere a frontierei (vamă) :
* Petea (rutier)
* Halmeu (rutier şi feroviar)
* Urziceni (rutier)
* Berveni (feroviar)
* Satu Mare (aerian)
Distanţe
rutiere :
* 700 km de Bucureşti
* 600 km de Viena
* 590 km de Bratislava
* 350 km de Budapesta
* 1.900 km de Bruxelles
* 2.100 km de Paris
Imagini Satu Mare
Suprafaţa
Judeţul
Satu Mare are o suprafaţă de 4.418 km2 (1,4 % din teritoriul naţional).
Folosinţa terenurilor :
* 72% terenuri agricole
* 18% păduri
* 3% râuri
* 7% alte suprafeţe
Judeţele
învecinate sunt judeţele Bihor, Sălaj şi Maramureş.
Relief
Altitudini
de la 120 m până la 1240 m
* câmpii (63%)
* dealuri (20%)
* munţi (17%)
Imagini Satu Mare
Climă
Clima
este de tip temperat - continentală. Maxima inregistrata a fost de +39.4grade
C, la Carei, iar minima de -30.4grade C, la Satu Mare.
Reţea hidrografică
* râul Someş (60 km în judeţ),
* râul Tur (66 km în judeţ),
* râul Crasna (57 km în judeţ).
Populaţie
Populaţia
totală a judeţului: 369.096 locuitori:
* 44% populaţie urbană
* 56% populaţie rurală
Judeţul
ocupă locul 29 din cele 41 de judeţe ale României:
* Densitate: 83,5 locuitori pe km2 .
Imagini Satu Mare
Structura administrativă
Împărţirea
administrativă a judeţului este următoarea :
* două municipii
o Satu Mare (115.630 locuitori),
o Carei (23.268 locuitori),
* trei oraşe
o Negreşti Oaş (13.956 locuitori),
o Tăşnad (9.649 locuitori),
o Livada (7.004 locuitori),
* 57 comune (având 226 sate – 206.593
locuitori).
Informaţii turistice
Imagini Satu Mare
Situat în partea de nord-vest a României,
judeţul Satu Mare (4.405 km pătraţi) este una din porţile principale ale
României, având graniţe cu Ungaria şi Ucraina. Având un climat
temperat-continental, judeţul Satu Mare a fost populat cu mai mult de 100.000 de
ani î.Hr., oamenii locuind pe terasele înalte din Ţara Oaşului (Remetea-Oaş,
Boineşti, Călineşti-Oaş etc.). În această regiune Dacii au creat în circa 1000
de ani, o civilizaţie dezvoltată, în special la Medieşu-Aurit. Situat la
intersecţia unor drumuri comerciale importante, având nenumărate resurse
naturale, judeţul Satu-Mare (atestat documentar din 1181) a avut o istorie
tumultoasă, cu evenimente memorabile. Puternice cetăţi ale căror ruine se află
în Satu Mare, Ardud, Medieşu-Aurit, Tămăşeni, Carei, etc., biserici romane
(Acas, secolul XIII), biserici gotice (Ardud, Enu-Sancrai, Beltiug) dovedesc
continuitatea locuitorilor din aceste ţinuturi. În epoca modernă judeţul Satu
Mare se mândreşte cu personalităţi care au activat în spiritul umanismului: arhiepiscopul
Grigore Maior, fondator de şcoli, Francis Kolcsey, luptător pentru libertate şi
justiţie socială, doctor Vasile Lucaciu, apărător al populaţiei româneşti din
Satu Mare şi Transilvania, poetul maghiar Ady Endre, pictorul Aurel Popp.
Secolul XX a marcat profund judeţul Satu Mare prin cele două războaie mondiale
şi prin Unirea Transilvaniei cu România pe 1 Decembrie 1918. Creat de
sculptorul Vida Gheza în 1964, monumentul de la Carei este reprezentativ pentru
secolul al XX-lea, un secol cu războaie şi catastrofe naturale, dar de asemenea
un secol de mari progrese şi speranţe după Decembrie 1989. Aici se găsesc multe
muzee care aşteaptă să fie vizitate: Muzeul Judeţului (arheologie şi ştiinţele
naturii); Muzeul Oraşului Tăşnad (istoria şi etnografia oraşului); Muzeul Ţării
Oaşului din Negreşti-Oaş, fondat în 1972 (muzeu de etnografie în aer liber);
Muzeul Etnografic al Şvabilor din Petreşti cu peste 200 de exponate cât şi
Rezervaţia Dacilor Liberi de la Medieşu-Aurit.